E sardu siat! Est una forma isperimentale de divulgatzione de notziones de sa limba fata in manera lèbia e no istentosa. Sunt pìndulas de 5 minutos ue si chistionat de totu, dae sos sonos de sa limba, a sa chirca sotziulinguìstica, sos topònimos e àteru. Finas dae su chi connoschimus puru s’italianu est nàschidu che a una limba burocràtica chi la connoschiat petzi su 2% de sa populatzione. E difatis no est pro more de custa chi s’est isparghinada. De prus a seguru cun s’iscola, ma in Sardigna si bidiat e s’imparaiat che a limba istràngia, tantis chi finas sos de s’edade nostra intraiant a iscola e chistionaiant in italianu e foras de cussu cuntestu si chistionaiat semper in sardu. E tando cale est sa cosa chi at fatu sos italianos e s’Italianu? Sunt sos mass media. Siat in forma iscrita ma pro su prus in forma faeddada.

Intrende cun sa Ràdiu e sa Televisione, su sonu de s’italianu est intradu in cada domo, a cada ora, cun trassas diferentes pro acuntentare target diferentes. Su tempus de espositzione a cussa limba est artziadu a manera esponentziale mentras su sardu est andadu semper de prus indebilitende-si. Su 99% de su chi nos afùrriat est in italianu, publicidade, novas, film. Totu. Pro custu si dae un’ala su limbàgiu setoriale serbit a dare lustru e prestìgiu a una limba a s’àtera ala pro nàrrere sa burocratzia, essende setoriale, no arribat a lestru a sa gente finas ca s’ufitzialidade tocat pro como petzi a s’italianu. De prus faghet sa literadura o sa poesia, su giornalismu, s’iscièntzia e àteru chi sunt galu su mèdiu intre de sa gente e s’iscritura meda prus ischetu e prus pagu tostatzu (si diat nàrrere finas “cavillosu”). Peroe non b’at galu unu traste forte de isparghinada de una limba de totus pro totus chi intret lestra in sas domos.

Ejatv est unu istìddiu in unu ocèanu ue si prèigat sa pluralidade de sa comunicatzione ue podimus seberare prus de 300 canales ma, a manera paradossale, sunt totus in italianu. Sas tecnologias novas e sas maneras noas de comunicare duncas ant dadu unu corfu mannu a sa limba ma, comente diant nàrrere ambos Badores de sos duos romanzos meos, sa tecnologia e sa comunicatzione noa ant a pòdere sarbare sa limba (Cfr. Limbasarda2.0).